Mașinile de spălat nu sunt electrocasnice care să stârnească pasiuni. Cuptoarele care gătesc perfect felurile de mâncare preferate sau frigiderele care răcesc aproape instant băuturile răcoritoare sau alcoolice sunt, în viziunea noastră, mult mai apreciate. Însă mașina de spălat poartă un loc aparte în istoria noastră, întrucât România a avut o industrie de fabricare și asamblare a acestora. Până la acest moment, există alte episoade ce merită relatate.
Prima mașină de spălat rotativă a fost patentată în 1858, de americanul Hamilton Smith, aceasta fiind însă acționată tot manual. Prima mașină de spălat electrică a apărut tot în SUA, în 1908. În Europa, mașinile de spălat automate, așa cum le știm azi, au apărut abia acum mai puțin de 70 de ani, după 1950, dar la acea vreme costau o adevărată avere și nu oricine și le permitea.
Începuturile de la Cugir
În România, producția mașinilor de spălat rufe a început în anii 60, la Cugir, în județul Alba și la Iași, la Tehnoton. Probabil mulți dintre noi ne amintim mașinile de spălat rufe Albalux, din perioada comunistă. Acestea erau fabricate la Cugir, un orășel cu o populație de doar 30.000 de persoane, la acea dată. Mașinile de spălat erau de două tipuri: cu storcător și încălzire sau fără. Abia în 1977, însă, începe fabricarea mașinilor de spălat cu tambur automate, după un stagiu de pregătire al inginerilor români în Italia, țară cu tradiție în producția mașinilor de spălat automate la acea vreme. Tot atunci s-a preluat și licența străină, după modelul mașinii de spălat Sangiorgio și, astfel, în 1979, începe producția mașinilor de spălat automate la Întreprinderea Mecanică din Cugir. Mai întâi au fost modelele ”Automatic”, cu 12 programe, apoi ”Automatic” cu 16 programe.
A fost perioada ”de aur” a producției mașinilor de spălat românești, fabrica din Cugir producând și trimițând în țară și străinătate peste 30.000 de mașini de spălat rufe în fiecare lună. Secția MSR (Mașini de Spălat Românești) din cadrul UM Cugir a ajuns să numere peste 1000 de angajați. Chiar și așa, producția nu reușea să acopere cererea uriașă, de multe ori românii trebuind să apeleze la ”pile” pentru a-și achiziționa mașina de spălat mult dorită .
Capitalismul a luat pe nepregătite industria din România
În 1993, a început producția mașinilor de spălat model ”Diamant”, care a fost fabricat până în 2004, când producția a fost stopată. Problemele financiare ale uzinei din Cugir și incapacitatea acesteia de a ține pasul în concurența cu mașinile de spălat din import, care au invadat efectiv piața din România, a dus la disponibilizarea personalului fabricii de electrocasnice. În același an, producția de mașini de spălat a fost mutată la Oradea, la Santol, unde a mai rezistat doar patru ani, după care a fost transferată la ”Metalica”, tot în Oradea. În 2010, însă, producția mașinilor de spălat Albalux și Diamant se oprește definitiv.
Mașinile de spălat continuă să fie electrocasnicele de care nu ne putem lipsi. În diferite mărimi și capacități de încărcare, acestea au evoluat progresiv, neuitând a încorpora noile tehnologii apărute. De la notificări pe telefon, până la sisteme de diagnosticare a defecțiunilor, astfel de mașini de spălat și multe altele se găsesc în magazinele offline și online din România.
Leave a Comment